Cataracta

Cataracta reprezintă opacifierea cristalinului, care este ,,lentila ochiului”, cu rol în focalizarea luminii pe retină; pentru a percepe o imagine clară, cristalinul trebuie să rămână transparent.

Odată cu înaintarea în vârstă apare densificarea şi opacitatea cristalinului, ceea ce duce, treptat la scăderea acuitatii vizuale.

• Factorii de risc:
  –  vârsta mai mare de 60 ani;
  –  expunerea la ultraviolete;
  –  radioterapie;
  –  diabet zaharat, nefropatii;
  –  tratament   cortizonic;
  –  fumatul.

Pacientul nu mai vede clar, iniţial la distanţă – vederea în ceaţă; în prima etapă, pacientul observă că se îmbunătăţeşte vederea la aproape.
Progresiv, vederea scade accentuat atât la distanţă cât şi la aproape.

• Diagnostic
  -evaluarea acuităţii vizuale;
  -examen biomicroscopic;
  -fund de ochi;
  -tensiune oculara.

• Tratament

Singurul tratament al cataractei este intervenţia chirurgicală, schimbarea cristalinului opacifiat cu un cristalin artificial prin tehnica de facoemulsificare, cu incizie de 2.2 mm la nivelul corneei (care nu necesită sutură ulterior), prin care cristalinul este divizat şi extras cu aparatul ultrasunetelor şi prin care este introdus cristalinul artificial.

Odată intervenţia chirurgicala efectuată, cataracta nu poate reveni, pacientul beneficiază de cristalinul artificial toată viaţa. Intervenţia este de scurtă durată, iar recuperarea vizuală rapidă şi foarte bună.

Există mai multe tipuri de cristaline artificiale: cristaline monofocale – care permit vedere bună la distanţă, iar pacientul necesită corecţie optică (ochelari)pentru aproape şi cristaline multifocale, care permit vedere bună atât la distanţă cât şi intermediar şi la aproape.
De asemenea, au apărut inclusiv cristaline torice (mono şi multifocale), pentru corecţia astigmatismului..

• Ochiul operat de cataractă se consideră vindecat după o lună, timp în care pacientul necesită un tratament cu picături şi o igienă locală riguroasă ; interdicţiile sunt legate de expunerea la praf, curenţi de aer, efort fizic excesiv, pacientul nu are voie să meargă la piscină.

Alte restricţii nu sunt, pacientul îşi poate desfaşura activitatea zilnică obişnuită, poate merge la serviciu, poate privi la televizor sau calculator.

• Este de preferat ca pacienţii să nu astepte până la scaderea marcata a acuităţii vizuale iar intervenţia chirurgicală să se practice într-un stadiu nu foarte avansat de evoluţie.

În acest fel, există premisele unei intervenţii facile, rapide şi cu recuperare imediată a vederii.